ține

See also: Appendix:Variations of "tine"

Romanian

Alternative forms

• ținea — archaic

Etymology

From the original form ținea (a second-conjugation verb), from Latin tenēre, present active infinitive of teneō, from Proto-Italic *tenēō, stative from Proto-Indo-European *ten- (“to stretch, draw”).

Pronunciation

• IPA^(key): /ˈt͡si.ne/

• Audio:

  (file)

• Audio:

  (file)

• Rhymes: -ine
• Hyphenation: ți‧ne

Verb

a ține (third-person singular present ține, past participle ținut) 3rd conj.

1. (transitive) to hold
2. (reflexive) to hold on [with de]

   Pasagerii care stau în picioare în tramvai pot să se țină de bară.

   The passengers standing up in the tram may hold on to the pole.

3. (intransitive) to be a part of a whole, to be subordinate in a system, to belong [with de]

   Synonym: depinde

   Alaska ține de Statele Unite.

   Alaska is part of the United States.

4. (transitive, of a mental state, the pursuit of an activity or a depletable resource) to last for someone

   Te mai ține mult supărarea?

   Will you be angry for much longer?

   (literally, “Does your anger last a lot any longer?”)

   Actoria l-a ținut trei ani.

   He lasted three years in acting [before giving up].

   Îmi place mult mai mult telefonul acesta fiindcă mă ține mult bateria.

   I like this phone much more because the battery lasts a long time.

5. (intransitive) to treasure, to hold dear [with la]
6. (catenative) to insist or find it important to do something
7. (intransitive) to be up to someone (able to be influenced) [with de]

   Synonym: depinde

   Te pot ajuta cu depunerea dosarului, dar dacă va fi acceptat nu ține de mine.

   I can help you with submitting your application, but whether it will be accepted is not up to me.

8. (transitive) to hold (organise or have take place)

   a ține un discurs ― to hold a speech

9. (impersonal, catenative, informal) to have the guts

   Nu te ține să sari?

   You don’t have the guts to jump?

10. (intransitive, informal) to root for a side in a competition or conflict [with cu]
11. (reflexive, informal) to follow someone, mostly in a negative sense [with de or după]

    Synonym: se lua

12. (intransitive, of deceit, informal, chiefly in the negative) to be believed
13. to follow a direction

    Ține-o tot înainte și apoi la dreapta.

    Go straight ahead and then go to the right.

Conjugation

    conjugation of ține (third conjugation, past participle in -ut)

infinitive			a ține
gerund			ținând
past participle			ținut
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	țin	ții	ține	ținem	țineți	țin
	imperfect	țineam	țineai	ținea	țineam	țineați	țineau
	simple perfect	ținui	ținuși	ținu	ținurăm	ținurăți	ținură
	pluperfect	ținusem	ținuseși	ținuse	ținuserăm	ținuserăți	ținuseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să țin	să ții	să țină	să ținem	să țineți	să țină
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		ține			țineți
	negative		nu ține			nu țineți

Derived terms

• îl ține curelele
• ținere
• țiitor
• ține gura
• ține isonul
• ține în frâu
• ține la curent
• ține minte
• ține pasul
• ține pumnii

Related terms

• aține
• conține
• deține
• întreține
• menține
• reține
• susține

Further reading

• ține in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)