reintegra

See also: reintegrá and réintégra

Italian

Pronunciation

• IPA^(key): /reˈin.te.ɡra/
• Rhymes: -inteɡra
• Hyphenation: re‧ìn‧te‧gra

Verb

reintegra

1. inflection of reintegrare:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Anagrams

• generarti, granirete, integrare, integrerà, terrigena

Latin

Verb

reintegrā

1. second-person singular present active imperative of reintegrō

Romanian

Etymology

Borrowed from French réintégrer.

Verb

a reintegra (third-person singular present reintegrează, past participle reintegrat) 1st conjugation

1. to reinstate

Conjugation

    conjugation of reintegra (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a reintegra
gerund			reintegrând
past participle			reintegrat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	reintegrez	reintegrezi	reintegrează	reintegrăm	reintegrați	reintegrează
	imperfect	reintegram	reintegrai	reintegra	reintegram	reintegrați	reintegrau
	simple perfect	reintegrai	reintegrași	reintegră	reintegrarăm	reintegrarăți	reintegrară
	pluperfect	reintegrasem	reintegraseși	reintegrase	reintegraserăm	reintegraserăți	reintegraseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să reintegrez	să reintegrezi	să reintegreze	să reintegrăm	să reintegrați	să reintegreze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		reintegrează			reintegrați
	negative		nu reintegra			nu reintegrați

Spanish

Verb

reintegra

1. inflection of reintegrar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative