mintos

Romanian

Etymology

From minte +‎ -os.

Pronunciation

• IPA^(key): /minˈtos/
• Rhymes: -os
• Hyphenation: min‧tos

Adjective

mintos m or n (feminine singular mintoasă, masculine plural mintoși, feminine and neuter plural mintoase)

1. (now ironic) clever, wise

   Synonyms: deștept, inteligent, înțelept

Declension

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	mintos		mintoasă		mintoși	mintoase
	definite	mintosul		mintoasa		mintoșii	mintoasele
genitive/ dative	indefinite	mintos		mintoase		mintoși	mintoase
	definite	mintosului		mintoasei		mintoșilor	mintoaselor

Further reading

• mintos in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)
• Iorgu Iordan, Alexandru Graur, Ion Coteanu, editors (1965–1968), Dicționarul Limbii Române‎^[1], volume 6, Bucharest: Academy of the Socialist Republic of Romania, page 572