dezlănțui
Appearance
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From dez- + lanț + -ui, calque of French déchaîner.
Verb
[edit]a dezlănțui (third-person singular present dezlănțuie, past participle dezlănțuit) 4th conj.
- to unchain
- (figuratively) to unleash, unbridle, release, set free
- (reflexive, figurative) to burst; to rage, wreak havoc on
Conjugation
[edit] conjugation of dezlănțui (fourth conjugation, no infix)
infinitive | a dezlănțui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | dezlănțuind | ||||||
past participle | dezlănțuit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | dezlănțui | dezlănțui | dezlănțuie | dezlănțuim | dezlănțuiți | dezlănțuie | |
imperfect | dezlănțuiam | dezlănțuiai | dezlănțuia | dezlănțuiam | dezlănțuiați | dezlănțuiau | |
simple perfect | dezlănțuii | dezlănțuiși | dezlănțui | dezlănțuirăm | dezlănțuirăți | dezlănțuiră | |
pluperfect | dezlănțuisem | dezlănțuiseși | dezlănțuise | dezlănțuiserăm | dezlănțuiserăți | dezlănțuiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să dezlănțui | să dezlănțui | să dezlănțuie | să dezlănțuim | să dezlănțuiți | să dezlănțuie | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | dezlănțuie | dezlănțuiți | |||||
negative | nu dezlănțui | nu dezlănțuiți |