cuviincios

Romanian

Etymology

From cuviință +‎ -os.

Pronunciation

• IPA^(key): /ˌku.vi.inˈt͡ʃʲos/

Adjective

cuviincios m or n (feminine singular cuviincioasă, masculine plural cuviincioși, feminine and neuter plural cuviincioase)

1. proper
2. becoming, proper, decorous
3. decent
4. polite
5. deferent

Declension

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	cuviincios		cuviincioasă		cuviincioși	cuviincioase
	definite	cuviinciosul		cuviincioasa		cuviincioșii	cuviincioasele
genitive- dative	indefinite	cuviincios		cuviincioase		cuviincioși	cuviincioase
	definite	cuviinciosului		cuviincioasei		cuviincioșilor	cuviincioaselor

Synonyms

• (proper): potrivit
• (decent): decent, cumsecade
• (polite): politicos

Adverb

cuviincios

1. decently
2. properly