înconjura
Appearance
Romanian
[edit]Alternative forms
[edit]Etymology
[edit]Inherited from Latin congȳrāre, with the prefix în.
Pronunciation
[edit]Audio: (file)
Verb
[edit]a înconjura (third-person singular present înconjură, past participle înconjurat) 1st conjugation
Conjugation
[edit] conjugation of înconjura (first conjugation, no infix)
infinitive | a înconjura | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | înconjurând | ||||||
past participle | înconjurat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | înconjur | înconjuri | înconjură | înconjurăm | înconjurați | înconjură | |
imperfect | înconjuram | înconjurai | înconjura | înconjuram | înconjurați | înconjurau | |
simple perfect | înconjurai | înconjurași | înconjură | înconjurarăm | înconjurarăți | înconjurară | |
pluperfect | înconjurasem | înconjuraseși | înconjurase | înconjuraserăm | înconjuraserăți | înconjuraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să înconjur | să înconjuri | să înconjure | să înconjurăm | să înconjurați | să înconjure | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | înconjură | înconjurați | |||||
negative | nu înconjura | nu înconjurați |