zăgăzui
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a zăgăzui (third-person singular present zăgăzuiește, past participle zăgăzuit) 4th conj.
Conjugation
[edit] conjugation of zăgăzui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a zăgăzui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | zăgăzuind | ||||||
| past participle | zăgăzuit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | zăgăzuiesc | zăgăzuiești | zăgăzuiește | zăgăzuim | zăgăzuiți | zăgăzuiesc | |
| imperfect | zăgăzuiam | zăgăzuiai | zăgăzuia | zăgăzuiam | zăgăzuiați | zăgăzuiau | |
| simple perfect | zăgăzuii | zăgăzuiși | zăgăzui | zăgăzuirăm | zăgăzuirăți | zăgăzuiră | |
| pluperfect | zăgăzuisem | zăgăzuiseși | zăgăzuise | zăgăzuiserăm | zăgăzuiserăți | zăgăzuiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să zăgăzuiesc | să zăgăzuiești | să zăgăzuiască | să zăgăzuim | să zăgăzuiți | să zăgăzuiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | zăgăzuiește | zăgăzuiți | |||||
| negative | nu zăgăzui | nu zăgăzuiți | |||||