Jump to content

vânător

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

Inherited from Latin vēnātor; equivalent to vâna +‎ -ător.

Pronunciation

[edit]

Noun

[edit]

vânător m (plural vânători)

  1. hunter

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative vânător vânătorul vânători vânătorii
genitive-dative vânător vânătorului vânători vânătorilor
vocative vânătorule vânătorilor
[edit]

Further reading

[edit]