terciui
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a terciui (third-person singular present terciuiește, past participle terciuit) 4th conj.
- to mash
Conjugation
[edit] conjugation of terciui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a terciui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | terciuind | ||||||
| past participle | terciuit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | terciuiesc | terciuiești | terciuiește | terciuim | terciuiți | terciuiesc | |
| imperfect | terciuiam | terciuiai | terciuia | terciuiam | terciuiați | terciuiau | |
| simple perfect | terciuii | terciuiși | terciui | terciuirăm | terciuirăți | terciuiră | |
| pluperfect | terciuisem | terciuiseși | terciuise | terciuiserăm | terciuiserăți | terciuiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să terciuiesc | să terciuiești | să terciuiască | să terciuim | să terciuiți | să terciuiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | terciuiește | terciuiți | |||||
| negative | nu terciui | nu terciuiți | |||||