terț

See also: tert and tert-

Romanian

Etymology

Borrowed from Italian terzo, Latin tertius. Compare the inherited doublet terțiu and tărțiu, cf. also anțărț.

Pronunciation

• IPA^(key): /tert͡s/

Adjective

terț m or n (feminine singular terță, masculine plural terți, feminine and neuter plural terțe)

1. third

   Synonym: al treilea

Declension

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	terț		terță		terți	terțe
	definite	terțul		terța		terții	terțele
genitive- dative	indefinite	terț		terțe		terți	terțe
	definite	terțului		terței		terților	terțelor

Related terms

• terță
• terțiar
• terțet

Noun

terț m (plural terți)

1. third person
2. third party

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	terț	terțul		terți	terții
genitive-dative	terț	terțului		terți	terților
vocative	terțule			terților