terțet
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from Italian terzetto.
Noun
[edit]terțet n (plural terțete)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | terțet | terțetul | terțete | terțetele | |
| genitive-dative | terțet | terțetului | terțete | terțetelor | |
| vocative | terțetule | terțetelor | |||