tasta

See also: Tasta, tastà, tastâ, tästä, and tašta

Catalan

Verb

tasta

1. inflection of tastar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Italian

Verb

tasta

1. inflection of tastare:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Anagrams

• Satta, stata

Norwegian Bokmål

Alternative forms

• tastet

Verb

tasta

1. inflection of taste:
   1. simple past
   2. past participle

Old Frisian

Etymology

From Old French taster.

Verb

tasta

1. (transitive) to feel, sense, touch

Derived terms

• ontasta
• tōtasta
• ūrtasta

Descendants

• Saterland Frisian: taaste
• West Frisian: taaste

Romanian

Etymology

Borrowed from German tasten.

Verb

a tasta (third-person singular present tastează, past participle tastat) 1st conjugation

1. to type a text

Conjugation

    conjugation of tasta (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a tasta
gerund			tastând
past participle			tastat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	tastez	tastezi	tastează	tastăm	tastați	tastează
	imperfect	tastam	tastai	tasta	tastam	tastați	tastau
	simple perfect	tastai	tastași	tastă	tastarăm	tastarăți	tastară
	pluperfect	tastasem	tastaseși	tastase	tastaserăm	tastaserăți	tastaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să tastez	să tastezi	să tasteze	să tastăm	să tastați	să tasteze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		tastează			tastați
	negative		nu tasta			nu tastați

References

• tasta in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN

Serbo-Croatian

Noun

tasta (Cyrillic spelling таста)

1. genitive/accusative singular of tast