săvârși

Romanian

Etymology

Learned borrowing from Old Church Slavonic съврьшити (sŭvrĭšiti), from съ- (sŭ-) + връшити (vrŭšiti). Compare Serbo-Croatian svršiti / свршити, Russian совершить (soveršitʹ). Doublet of sfârși.

Pronunciation

• IPA^(key): [sə.vɨrˈʃi]

Verb

a săvârși (third-person singular present săvârșește, past participle săvârșit) 4th conj.

1. (transitive) to do

   Synonyms: face, îndeplini, înfăptui

   1. to perform, to carry out
   2. to accomplish, to achieve
   3. to perpetrate, to commit (e.g. a crime)

      Synonym: comite

      o infracțiune săvârșită cu intenție ― an intentionally committed crime

Conjugation

    conjugation of săvârși (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a săvârși
gerund			săvârșind
past participle			săvârșit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	săvârșesc	săvârșești	săvârșește	săvârșim	săvârșiți	săvârșesc
	imperfect	săvârșeam	săvârșeai	săvârșea	săvârșeam	săvârșeați	săvârșeau
	simple perfect	săvârșii	săvârșiși	săvârși	săvârșirăm	săvârșirăți	săvârșiră
	pluperfect	săvârșisem	săvârșiseși	săvârșise	săvârșiserăm	săvârșiserăți	săvârșiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să săvârșesc	să săvârșești	să săvârșească	să săvârșim	să săvârșiți	să săvârșească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		săvârșește			săvârșiți
	negative		nu săvârși			nu săvârșiți

Derived terms

• desăvârși
• săvârșire