provi

See also: proví

Catalan

Pronunciation

• IPA^(key): (Central) [ˈpɾɔ.βi]
• IPA^(key): (Balearic, Valencia) [ˈpɾɔ.vi]

Verb

provi

1. inflection of provar:
   1. first/third-person singular present subjunctive
   2. third-person singular imperative

Esperanto

Etymology

From Italian provare.

Pronunciation

• IPA^(key): /ˈprovi/

• Audio:

  (file)

• Hyphenation: pro‧vi
• Rhymes: -ovi

Verb

provi (present provas, past provis, future provos, conditional provus, volitive provu)

1. (transitive) to try, attempt
2. to try out, test

Conjugation

Conjugation of provi

		present		past		future
		singular	plural	singular	plural	singular	plural
tense		provas		provis		provos
active participle		provanta	provantaj	provinta	provintaj	provonta	provontaj
	acc.	provantan	provantajn	provintan	provintajn	provontan	provontajn
passive participle		provata	provataj	provita	provitaj	provota	provotaj
	acc.	provatan	provatajn	provitan	provitajn	provotan	provotajn
nominal active participle		provanto	provantoj	provinto	provintoj	provonto	provontoj
	acc.	provanton	provantojn	provinton	provintojn	provonton	provontojn
nominal passive participle		provato	provatoj	provito	provitoj	provoto	provotoj
	acc.	provaton	provatojn	proviton	provitojn	provoton	provotojn
adverbial active participle		provante		provinte		provonte
adverbial passive participle		provate		provite		provote
		infinitive	provi	imperative	provu	conditional	provus

See also

• juĝi (“to put on trial, try”)
• peni (“to take pains, make an effort, try”)

Italian

Verb

provi

1. inflection of provare:
   1. second-person singular present
   2. first/second/third-person singular present subjunctive
   3. third-person singular imperative

Anagrams

• porvi, privo, privò

Portuguese

Verb

provi

1. first-person singular preterite indicative of prover

Romanian

Verb

a provi (third-person singular present provește, past participle provit) 4th conjugation

1. Obsolete form of proba.

Conjugation

    conjugation of provi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a provi
gerund			provind
past participle			provit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	provesc	provești	provește	provim	proviți	provesc
	imperfect	proveam	proveai	provea	proveam	proveați	proveau
	simple perfect	provii	proviși	provi	provirăm	provirăți	proviră
	pluperfect	provisem	proviseși	provise	proviserăm	proviserăți	proviseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să provesc	să provești	să provească	să provim	să proviți	să provească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		provește			proviți
	negative		nu provi			nu proviți

References

• provi in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN