pregustare

Italian

Etymology

Verb

pregustàre (first-person singular present pregùsto, first-person singular past historic pregustài, past participle pregustàto, auxiliary avére)

(transitive, literally) to taste first, to taste in advance
(transitive, figuratively) to foretaste, to anticipate

Conjugation

Conjugation of pregustàre (-are) (See Appendix:Italian verbs)

person	singular			plural
infinitive	pregustàre
auxiliary verb		avére	gerund		pregustàndo
present participle		pregustànte	past participle		pregustàto
person	first	second	third	first	second	third
indicative	io	tu	lui/lei, esso/essa	noi	voi	loro, essi/esse
present	pregùsto	pregùsti	pregùsta	pregustiàmo	pregustàte	pregùstano
imperfect	pregustàvo	pregustàvi	pregustàva	pregustavàmo	pregustavàte	pregustàvano
past historic	pregustài	pregustàsti	pregustò	pregustàmmo	pregustàste	pregustàrono
future	pregusterò	pregusterài	pregusterà	pregusterémo	pregusteréte	pregusterànno
conditional	pregusterèi	pregusterésti	pregusterèbbe, pregusterébbe	pregusterémmo	pregusteréste	pregusterèbbero, pregusterébbero
subjunctive	che io	che tu	che lui/che lei, che esso/che essa	che noi	che voi	che loro, che essi/che esse
present	pregùsti	pregùsti	pregùsti	pregustiàmo	pregustiàte	pregùstino
imperfect	pregustàssi	pregustàssi	pregustàsse	pregustàssimo	pregustàste	pregustàssero
imperative	—	tu	Lei	noi	voi	Loro
imperative		pregùsta	pregùsti	pregustiàmo	pregustàte	pregùstino
negative imperative		non pregustàre	non pregùsti	non pregustiàmo	non pregustàte	non pregùstino

Related terms

Anagrams

pregusterà

Romanian

Etymology

From pregusta +‎ -re.

Noun

pregustare f (plural pregustări)

foretaste

Declension

	indefinite	definite	indefinite	definite
	singular		plural
nominative-accusative	pregustare	pregustarea	pregustări	pregustările
genitive-dative	pregustări	pregustării	pregustări	pregustărilor
vocative	pregustare, pregustareo		pregustărilor

Spanish

Verb

pregustare

first/third-person singular future subjunctive of pregustar