pregusta

Italian

Verb

pregusta

1. inflection of pregustare:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Anagrams

• purgaste, spurgate

Romanian

Etymology

From pre- +‎ gusta.

Verb

a pregusta (third-person singular present pregustă, past participle pregustat) 1st conj.

1. to foretaste

Conjugation

    conjugation of pregusta (first conjugation, no infix)

infinitive			a pregusta
gerund			pregustând
past participle			pregustat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	pregust	preguști	pregustă	pregustăm	pregustați	pregustă
	imperfect	pregustam	pregustai	pregusta	pregustam	pregustați	pregustau
	simple perfect	pregustai	pregustași	pregustă	pregustarăm	pregustarăți	pregustară
	pluperfect	pregustasem	pregustaseși	pregustase	pregustaserăm	pregustaserăți	pregustaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să pregust	să preguști	să preguste	să pregustăm	să pregustați	să preguste
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		pregustă			pregustați
	negative		nu pregusta			nu pregustați

Spanish

Verb

pregusta

1. inflection of pregustar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative