picioică
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from Hungarian pityóka.
Noun
[edit]picioică f (plural picioici)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | picioică | picioica | picioici | picioicile | |
| genitive-dative | picioici | picioicii | picioici | picioicilor | |
| vocative | picioică, picioico | picioicilor | |||