năvăli

See also: navali

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic навалꙗти (navaljati), from на- (na-, “upon”) +‎ валꙗти (valjati, “to roll”). Compare Aromanian nãvãlescu, nãvãliri.

Verb

a năvăli (third-person singular present năvălește, past participle năvălit) 4th conj.

1. to attack, invade, rush at, assault, pounce upon, overwhelm, overflow

Conjugation

    conjugation of năvăli (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a năvăli
gerund			năvălind
past participle			năvălit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	năvălesc	năvălești	năvălește	năvălim	năvăliți	năvălesc
	imperfect	năvăleam	năvăleai	năvălea	năvăleam	năvăleați	năvăleau
	simple perfect	năvălii	năvăliși	năvăli	năvălirăm	năvălirăți	năvăliră
	pluperfect	năvălisem	năvăliseși	năvălise	năvăliserăm	năvăliserăți	năvăliseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să năvălesc	să năvălești	să năvălească	să năvălim	să năvăliți	să năvălească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		năvălește			năvăliți
	negative		nu năvăli			nu năvăliți

Synonyms

• (attack, invade): ataca, invada
• (rush at): repezi
• (assault): asalta

Derived terms

• năvală
• năvălire
• năvalnic

Related terms

• val
• prăvăli