Jump to content

muncitoresc

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From muncitor +‎ -esc.

Adjective

[edit]

muncitoresc m or n (feminine singular muncitorească, plural muncitorești)

  1. working-class

Declension

[edit]
Declension of muncitoresc
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite muncitoresc muncitorească muncitorești muncitorești
definite muncitorescul muncitoreasca muncitoreștii muncitoreștile
genitive-
dative
indefinite muncitoresc muncitorești muncitorești muncitorești
definite muncitorescului muncitoreștii muncitoreștilor muncitoreștilor