mârțoagă
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From mărțână + -oagă (depreciative suffix), from Bulgarian мърцина (mǎrcina, “carcass”).
Noun
[edit]mârțoagă f (plural mărțoage)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | mărțoagă | mărțoaga | mărțoage | mărțoagele | |
| genitive-dative | mărțoage | mărțoagei | mărțoage | mărțoagelor | |
| vocative | mărțoagă, mărțoago | mărțoagelor | |||