lehămetui
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a lehămetui (third-person singular present lehămetuiește, past participle lehămetuit) 4th conj.
- to disgust
Conjugation
[edit] conjugation of lehămetui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a lehămetui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | lehămetuind | ||||||
| past participle | lehămetuit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | lehămetuiesc | lehămetuiești | lehămetuiește | lehămetuim | lehămetuiți | lehămetuiesc | |
| imperfect | lehămetuiam | lehămetuiai | lehămetuia | lehămetuiam | lehămetuiați | lehămetuiau | |
| simple perfect | lehămetuii | lehămetuiși | lehămetui | lehămetuirăm | lehămetuirăți | lehămetuiră | |
| pluperfect | lehămetuisem | lehămetuiseși | lehămetuise | lehămetuiserăm | lehămetuiserăți | lehămetuiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să lehămetuiesc | să lehămetuiești | să lehămetuiască | să lehămetuim | să lehămetuiți | să lehămetuiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | lehămetuiește | lehămetuiți | |||||
| negative | nu lehămetui | nu lehămetuiți | |||||