iubi

Romanian

Alternative forms

• юби (iubi) — Post-1930s (Moldovan) Cyrillic spelling

Etymology 1

Borrowed from Old Church Slavonic любити (ljubiti), or directly from Proto-Slavic *ľubiti. Ultimately from Proto-Indo-European *lewbʰ-. Displaced native Latin amare.

Pronunciation

• IPA^(key): [juˈbi]

• Audio:

  (file)

• Audio:

  (file)

Verb

a iubi (third-person singular present iubește, past participle iubit) 4th conj.

1. (transitive) to love

   te iubesc (pe tine)

   I love you

Conjugation

    conjugation of iubi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a iubi
gerund			iubind
past participle			iubit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	iubesc	iubești	iubește	iubim	iubiți	iubesc
	imperfect	iubeam	iubeai	iubea	iubeam	iubeați	iubeau
	simple perfect	iubii	iubiși	iubi	iubirăm	iubirăți	iubiră
	pluperfect	iubisem	iubiseși	iubise	iubiserăm	iubiserăți	iubiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să iubesc	să iubești	să iubească	să iubim	să iubiți	să iubească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		iubește			iubiți
	negative		nu iubi			nu iubiți

Derived terms

• iubire
• iubit
• iubitor

See also

• îndrăgosti

Etymology 2

Clipping of iubire or iubit.

Pronunciation

• IPA^(key): /ˈju.bi/
• Hyphenation: iu‧bi

Noun

iubi m or f (uncountable)

1. (informal, chiefly vocative) baby, lover, sweetheart