frențit

Romanian

Etymology

From frențe +‎ -it.

Adjective

frențit m or n (feminine singular frențită, masculine plural frențiți, feminine and neuter plural frențite)

1. syphilitic

Declension

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	frențit		frențită		frențiți	frențite
	definite	frențitul		frențita		frențiții	frențitele
genitive- dative	indefinite	frențit		frențite		frențiți	frențite
	definite	frențitului		frențitei		frențiților	frențitelor

References

• frențit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN