deranja
Jump to navigation
Jump to search
See also: deranjă
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French déranger.
Pronunciation
[edit]Verb
[edit]a deranja (third-person singular present deranjează, past participle deranjat) 1st conj.
- (transitive) to derange, disarrange
- (transitive) to disturb; to distress
- Pot să plec dacă te deranjez.
- I can leave if I'm disturbing you.
- Sper că nu vă deranjăm.
- I hope we're not bothering you.
- (reflexive) to bother (do something which is of negligible inconvenience)
Conjugation
[edit] conjugation of deranja (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a deranja | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | deranjând | ||||||
past participle | deranjat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | deranjez | deranjezi | deranjează | deranjăm | deranjați | deranjează | |
imperfect | deranjam | deranjai | deranja | deranjam | deranjați | deranjau | |
simple perfect | deranjai | deranjași | deranjă | deranjarăm | deranjarăți | deranjară | |
pluperfect | deranjasem | deranjaseși | deranjase | deranjaserăm | deranjaserăți | deranjaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să deranjez | să deranjezi | să deranjeze | să deranjăm | să deranjați | să deranjeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | deranjează | deranjați | |||||
negative | nu deranja | nu deranjați |