curent

French

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

curent

1. third-person plural present indicative/subjunctive of curer

Latin

Verb

cūrent

1. third-person plural present active subjunctive of cūrō

Romanian

Etymology

Borrowed from French courant, Latin currens, currentem.

Pronunciation

• IPA^(key): /kuˈrent/
• Rhymes: -ent
• Hyphenation: cu‧rent

Adjective

curent m or n (feminine singular curentă, masculine plural curenți, feminine and neuter plural curente)

1. current

Declension

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	curent		curentă		curenți	curente
	definite	curentul		curenta		curenții	curentele
genitive- dative	indefinite	curent		curente		curenți	curente
	definite	curentului		curentei		curenților	curentelor

Noun

curent m (plural curenți)

1. current (of air, water, electricity, etc.)
2. draft

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	curent	curentul		curenți	curenții
genitive-dative	curent	curentului		curenți	curenților
vocative	curentule			curenților

Noun

curent n (plural curente)

1. current of thought
2. cultural movement

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	curent	curentul		curente	curentele
genitive-dative	curent	curentului		curente	curentelor
vocative	curentule			curentelor

Related terms

• cure, curge