cuiț

Romanian

Etymology

From cui +‎ -iț.

Noun

cuiț n (plural cuițe)

1. diminutive of cui

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	cuiț	cuițul		cuițe	cuițele
genitive-dative	cuiț	cuițului		cuițe	cuițelor
vocative	cuițule			cuițelor

References

• cuiț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN