coordina

See also: coordiná

Catalan

Verb

coordina

1. inflection of coordinar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Italian

Verb

coordina

1. inflection of coordinare:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Anagrams

• adronico, cadorino, cordonai, iracondo, ricadono

Ladin

Verb

coordina

1. third-person singular present indicative of coordiner
2. third-person plural present indicative of coordiner
3. second-person singular imperative of coordiner

Romanian

Verb

a coordina (third-person singular present coordinează, past participle coordinat) 1st conjugation

1. Alternative form of coordona

Conjugation

    conjugation of coordina (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a coordina
gerund			coordinând
past participle			coordinat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	coordinez	coordinezi	coordinează	coordinăm	coordinați	coordinează
	imperfect	coordinam	coordinai	coordina	coordinam	coordinați	coordinau
	simple perfect	coordinai	coordinași	coordină	coordinarăm	coordinarăți	coordinară
	pluperfect	coordinasem	coordinaseși	coordinase	coordinaserăm	coordinaserăți	coordinaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să coordinez	să coordinezi	să coordineze	să coordinăm	să coordinați	să coordineze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		coordinează			coordinați
	negative		nu coordina			nu coordinați

Further reading

• coordina in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)

Spanish

Verb

coordina

1. inflection of coordinar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative