convorbi
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From con- + vorbi. Calque of German unterreden.
Verb
[edit]a convorbi (third-person singular present convorbește, past participle convorbit) 4th conj.
- to converse
Conjugation
[edit] conjugation of convorbi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a convorbi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | convorbind | ||||||
past participle | convorbit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | convorbesc | convorbești | convorbește | convorbim | convorbiți | convorbesc | |
imperfect | convorbeam | convorbeai | convorbea | convorbeam | convorbeați | convorbeau | |
simple perfect | convorbii | convorbiși | convorbi | convorbirăm | convorbirăți | convorbiră | |
pluperfect | convorbisem | convorbiseși | convorbise | convorbiserăm | convorbiserăți | convorbiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să convorbesc | să convorbești | să convorbească | să convorbim | să convorbiți | să convorbească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | convorbește | convorbiți | |||||
negative | nu convorbi | nu convorbiți |