căpia
See also: capia
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From capiu.
Verb
[edit]a căpia (third-person singular present căpiază, past participle căpiat) 1st conj.
- to get coenurosis (about bovines)
- to go insane
Conjugation
[edit] conjugation of căpia (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a căpia | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | căpiind | ||||||
| past participle | căpiat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | căpiez | căpiezi | căpiază | căpiem | căpiați | căpiază | |
| imperfect | căpiam | căpiai | căpia | căpiam | căpiați | căpiau | |
| simple perfect | căpiai | căpiași | căpie | căpiarăm | căpiarăți | căpiară | |
| pluperfect | căpiasem | căpiaseși | căpiase | căpiaserăm | căpiaserăți | căpiaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să căpiez | să căpiezi | să căpieze | să căpiem | să căpiați | să căpieze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | căpiază | căpiați | |||||
| negative | nu căpia | nu căpiați | |||||