argintui
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a argintui (third-person singular present argintuiește, past participle argintuit) 4th conjugation
- to silver
Conjugation
[edit] conjugation of argintui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a argintui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | argintuind | ||||||
| past participle | argintuit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | argintuiesc | argintuiești | argintuiește | argintuim | argintuiți | argintuiesc | |
| imperfect | argintuiam | argintuiai | argintuia | argintuiam | argintuiați | argintuiau | |
| simple perfect | argintuii | argintuiși | argintui | argintuirăm | argintuirăți | argintuiră | |
| pluperfect | argintuisem | argintuiseși | argintuise | argintuiserăm | argintuiserăți | argintuiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să argintuiesc | să argintuiești | să argintuiască | să argintuim | să argintuiți | să argintuiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | argintuiește | argintuiți | |||||
| negative | nu argintui | nu argintuiți | |||||