amuțit

Romanian

Etymology

Past participle of amuți.

Adjective

amuțit m or n (feminine singular amuțită, masculine plural amuțiți, feminine and neuter plural amuțite)

1. silenced

Declension

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	amuțit		amuțită		amuțiți	amuțite
	definite	amuțitul		amuțita		amuțiții	amuțitele
genitive- dative	indefinite	amuțit		amuțite		amuțiți	amuțite
	definite	amuțitului		amuțitei		amuțiților	amuțitelor

Verb

amuțit (past participle of amuți)

1. past participle of amuți

References

• amuțit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN