Jump to content

învins

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

Past participle of învinge.

Pronunciation

[edit]

Verb

[edit]

învins

  1. past participle of învinge

Adjective

[edit]

învins m or n (feminine singular învinsă, masculine plural învinși, feminine and neuter plural învinse)

  1. defeated, vanquished

Declension

[edit]
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite învins învinsă învinși învinse
definite învinsul învinsa învinșii învinsele
genitive-
dative
indefinite învins învinse învinși învinse
definite învinsului învinsei învinșilor învinselor