întrerupt
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of întrerupe.
Adjective
[edit]întrerupt m or n (feminine singular întreruptă, masculine plural întrerupți, feminine and neuter plural întrerupte)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | întrerupt | întreruptă | întrerupți | întrerupte | |||
| definite | întreruptul | întrerupta | întrerupții | întreruptele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | întrerupt | întrerupte | întrerupți | întrerupte | |||
| definite | întreruptului | întreruptei | întrerupților | întreruptelor | ||||
Verb
[edit]întrerupt (past participle of întrerupe)