întrerupător
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]întrerupător n (plural întrerupători)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | întrerupător | întrerupătorul | întrerupători | întrerupătorile | |
| genitive-dative | întrerupător | întrerupătorului | întrerupători | întrerupătorilor | |
| vocative | întrerupătorule | întrerupătorilor | |||