întreguleț
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Adjective
[edit]întreguleț m or n (feminine singular întreguleață, masculine plural întreguleți, feminine and neuter plural întregulețe)
- diminutive of întreg
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | întreguleț | întreguleață | întreguleți | întregulețe | |||
| definite | întregulețul | întreguleața | întreguleții | întregulețele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | întreguleț | întregulețe | întreguleți | întregulețe | |||
| definite | întregulețului | întreguleței | întreguleților | întregulețelor | ||||