întovărăși
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a întovărăși (third-person singular present întovărășește, past participle întovărășit) 4th conjugation
- to accompany
Conjugation
[edit] conjugation of întovărăși (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a întovărăși | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | întovărășind | ||||||
| past participle | întovărășit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | întovărășesc | întovărășești | întovărășește | întovărășim | întovărășiți | întovărășesc | |
| imperfect | întovărășeam | întovărășeai | întovărășea | întovărășeam | întovărășeați | întovărășeau | |
| simple perfect | întovărășii | întovărășiși | întovărăși | întovărășirăm | întovărășirăți | întovărășiră | |
| pluperfect | întovărășisem | întovărășiseși | întovărășise | întovărășiserăm | întovărășiserăți | întovărășiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să întovărășesc | să întovărășești | să întovărășească | să întovărășim | să întovărășiți | să întovărășească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | întovărășește | întovărășiți | |||||
| negative | nu întovărăși | nu întovărășiți | |||||