înspăimânta

Romanian

Etymology

From în + spăimânta.

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

a înspăimânta (third-person singular present înspăimântă, past participle înspăimântat) 1st conj.

1. to terrify, frighten, inspire fear/terror
2. (reflexive) to be terrified/frightened

Conjugation

    conjugation of înspăimânta (first conjugation, no infix)

infinitive			a înspăimânta
gerund			înspăimântând
past participle			înspăimântat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	înspăimânt	înspăimânți	înspăimântă	înspăimântăm	înspăimântați	înspăimântă
	imperfect	înspăimântam	înspăimântai	înspăimânta	înspăimântam	înspăimântați	înspăimântau
	simple perfect	înspăimântai	înspăimântași	înspăimântă	înspăimântarăm	înspăimântarăți	înspăimântară
	pluperfect	înspăimântasem	înspăimântaseși	înspăimântase	înspăimântaserăm	înspăimântaserăți	înspăimântaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să înspăimânt	să înspăimânți	să înspăimânte	să înspăimântăm	să înspăimântați	să înspăimânte
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		înspăimântă			înspăimântați
	negative		nu înspăimânta			nu înspăimântați

Synonyms

• înfricoșa

Related terms

• spaimă

See also

• speria