înfăptuit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of înfăptui.
Adjective
[edit]înfăptuit m or n (feminine singular înfăptuită, masculine plural înfăptuiți, feminine and neuter plural înfăptuite)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | înfăptuit | înfăptuită | înfăptuiți | înfăptuite | |||
| definite | înfăptuitul | înfăptuita | înfăptuiții | înfăptuitele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | înfăptuit | înfăptuite | înfăptuiți | înfăptuite | |||
| definite | înfăptuitului | înfăptuitei | înfăptuiților | înfăptuitelor | ||||