Jump to content

îndrumar

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From îndruma +‎ -ar.

Noun

[edit]

îndrumar n (plural îndrumare)

  1. (rare) guideline
    Synonym: îndrumător

Declension

[edit]
Declension of îndrumar
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative îndrumar îndrumarul îndrumare îndrumarele
genitive-dative îndrumar îndrumarului îndrumare îndrumarelor
vocative îndrumarule îndrumarelor