Jump to content

îndrumător

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From îndruma +‎ -ător.

Adjective

[edit]

îndrumător m or n (feminine singular îndrumătoare, masculine plural îndrumători, feminine and neuter plural îndrumătoare)

  1. guiding

Declension

[edit]
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite îndrumător îndrumătoare îndrumători îndrumătoare
definite îndrumătorul îndrumătoarea îndrumătorii îndrumătoarele
genitive-
dative
indefinite îndrumător îndrumătoare îndrumători îndrumătoare
definite îndrumătorului îndrumătoarei îndrumătorilor îndrumătoarelor