împlinire
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]împlinire f (plural împliniri)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | împlinire | împlinirea | împliniri | împlinirile | |
| genitive-dative | împliniri | împlinirii | împliniri | împlinirilor | |
| vocative | împlinire, împlinireo | împlinirilor | |||