împăcăciune
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]împăcăciune f (plural împăcăciuni)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | împăcăciune | împăcăciunea | împăcăciuni | împăcăciunile | |
| genitive-dative | împăcăciuni | împăcăciunii | împăcăciuni | împăcăciunilor | |
| vocative | împăcăciune, împăcăciuneo | împăcăciunilor | |||