zbuciuma
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Probably from buciuma.
Verb
[edit]a zbuciuma (third-person singular present zbuciumă, past participle zbuciumat) 1st conjugation
Conjugation
[edit] conjugation of zbuciuma (first conjugation, no infix)
| infinitive | a zbuciuma | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | zbuciumând | ||||||
| past participle | zbuciumat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | zbucium | zbuciumi | zbuciumă | zbuciumăm | zbuciumați | zbuciumă | |
| imperfect | zbuciumam | zbuciumai | zbuciuma | zbuciumam | zbuciumați | zbuciumau | |
| simple perfect | zbuciumai | zbuciumași | zbuciumă | zbuciumarăm | zbuciumarăți | zbuciumară | |
| pluperfect | zbuciumasem | zbuciumaseși | zbuciumase | zbuciumaserăm | zbuciumaserăți | zbuciumaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să zbucium | să zbuciumi | să zbuciume | să zbuciumăm | să zbuciumați | să zbuciume | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | zbuciumă | zbuciumați | |||||
| negative | nu zbuciuma | nu zbuciumați | |||||