vindecăciune
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]vindecăciune f (uncountable)
Declension
[edit] declension of vindecăciune (singular only)
| singular | ||
|---|---|---|
| f gender | indefinite articulation | definite articulation |
| nominative/accusative | (o) vindecăciune | vindecăciunea |
| genitive/dative | (unei) vindecăciuni | vindecăciunii |
| vocative | vindecăciune, vindecăciuneo | |
References
[edit]- vindecăciune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN