vieruș

Romanian

Etymology

From vier +‎ -uș.

Noun

vieruș m (uncountable)

1. diminutive of vier

Declension

singular only	indefinite	definite
nominative-accusative	vieruș	vierușul
genitive-dative	vieruș	vierușului
vocative	vierușule

References

• vieruș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN