velatură
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from Italian velatura.
Noun
[edit]velatură f (plural velaturi)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | velatură | velatura | velaturi | velaturile | |
| genitive-dative | velaturi | velaturii | velaturi | velaturilor | |
| vocative | velatură, velaturo | velaturilor | |||