vârfurel

Romanian

Etymology

From vârf +‎ -urel.

Noun

vârfurel n (uncountable)

1. diminutive of vârf

Declension

singular only	indefinite	definite
nominative-accusative	vârfurel	vârfurelul
genitive-dative	vârfurel	vârfurelului
vocative	vârfurelule

References

• vârfurel in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN