uscățiv
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Adjective
[edit]uscățiv m or n (feminine singular uscățivă, masculine plural uscățivi, feminine and neuter plural uscățive)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | uscățiv | uscățivă | uscățivi | uscățive | |||
| definite | uscățivul | uscățiva | uscățivii | uscățivele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | uscățiv | uscățive | uscățivi | uscățive | |||
| definite | uscățivului | uscățivei | uscățivilor | uscățivelor | ||||