urătură

Romanian

Etymology

From ura +‎ -ătură.

Noun

urătură f (plural uraturi)

1. felicitation, congratulation

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	urătură	urătura		urature	uraturele
genitive-dative	urature	uraturei		urature	uraturelor
vocative	urătură, urăturo			uraturelor