treiera
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Inherited from Latin tribulāre, present active infinitive of tribulō.
Verb
[edit]a treiera (third-person singular present treieră, past participle treierat) 1st conj.
Conjugation
[edit] conjugation of treiera (first conjugation, no infix)
infinitive | a treiera | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | treierând | ||||||
past participle | treierat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | treier | treieri | treieră | treierăm | treierați | treieră | |
imperfect | treieram | treierai | treiera | treieram | treierați | treierau | |
simple perfect | treierai | treierași | treieră | treierarăm | treierarăți | treierară | |
pluperfect | treierasem | treieraseși | treierase | treieraserăm | treieraserăți | treieraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să treier | să treieri | să treiere | să treierăm | să treierați | să treiere | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | treieră | treierați | |||||
negative | nu treiera | nu treierați |